Despre comună




Dobrogea, ţinutul unic dintre Dunăre şi mare, a fermecat întotdeauna călătorul, l-a îmbiat cu peisaje dintre cele mai spectaculoase, cu pitorescul aşezărilor în care de veacuri oameni dintre cei mai diferiţi ca etnie, au învăţat să-şi construiască existenţa împletindu-şi obiceiurile şi respectându-şi credinţa. Dobrogea a fost locul de întâlnire, de convieţuire, de bună inţelegere şi de infrăţire, a românilor. Mocanii de peste Carpaţi, agricultorii din Câmpia Română, pescarii din părţile dunărene, au fost aceia care au contribuit la menţinerea şi intărirea românismului in Dobrogea, dând naştere vigurosului tip de român dobrogean, din zilele noastre.

Comuna Peştera este situată in partea central, nord-vestică a judeţului Constanţa, la linia de fractură Ovidiu-Camena-Hârşova, respectiv la sud de Valea Carasu; la 55 Km, de Municipiul de reşedinţă Constanţa, la 14Km de Medgidia şi la 18Km sud-est de Cernavodă. Având ca vecini: la nord Mircea Vodă, la nord-est Municipiul Medgidia, la sud-vest Rasova, la est Ciocârlia la sud-est Cobadin iar la sud Deleni. Zona în care este situată comuna este locul de intâlnire a cinci văi, fiind colinară după aspect dar cu o altitudine între cotele 8-150 metri. Se pot recunoaşte două unităţi geologice structurale, distincte, care sunt separate de linia Capidava-Ovidiu. Astfel spre nord se vorbeşte de Dobrogea Centrală iar la sud de Dobrogea de sud, fiind o arie mai inaltă a platformei moesice, cu şisturi cristaline şi verzi. Sedimentele de acoperire sunt depozite

paleozoice, mezozoice, terţiare și cuaternare slab cutate. Calcarele sarmaţiene se exploatează la Peştera în carierele de la Ivrinezu Mare şi Ivrinezu Mic. Nisipurile glauconitice şi cele cuarţoase se exploatează in două cariere, la Peştera; deasemenea, în comună există rezerve de fosforite și de argile. Pânza freatică se regăseşte în baza depozitelor loess și nisipurile cu pietriş din lunca pârâului Peştera. Stratul variabil de loess face ca pânza freatică să se situeze la adâncimi diferite. Sursele de alimentare a pânzei freaticesunt mai ales precipitațiile, apa subterană în zonele mai înalte și apa de suprafață a unor râuri.

Vegetația s-a format şi a evoluat continuu de-a lungul timpului. Dacă în secolele trecute ținutul era acoperit cu păduri bătrâne, azi nu se mai găsesc păduri vechi, ci numai „trupuri”  plantate în ultimii 30-40 de ani. În anumite locuri, pe pantele cu expunere nordică se intâlnesc crânguri care amintesc de vechile păduri. Acestea sunt formate din: stejar, tei, ulm, vişin turcesc, porumbar, scumpie, etc. Pădurile plantate pe Valea Peştera şi Caramancea sunt formate din: salcâm, pin, păducel, vișin  turcesc şi păr sălbatic, care deşi sunt tinere au schimbat deja aspectul ţinutului și microclimatul din zonă.

Clima comunei Peştera cuprinde anumite particularităţi legate de poziţia geografică şi de componentele fizico-geografice ale zonei.  Comuna fiind situată în centrul Judeţului are un topoclimat stepic mai arid cu amplitudini anuale diurne mai mari decât regiunile vecine. Temperatura medie anuală atinge 14° C, iar cea maximă +30° C, + 40° C iar cea minimă -10° C, -25° C; media precipitaţiilor anuale sunt destul de modeste; iar vânturile dominante bat dinspre NE-E - SV.

Din punct de vedere administrativ comuna Peştera este alcătuită din satele: Peştera-reşedinţă, Veteranu la 4Km de reşedinţă, Izvoru Mare la 7Km, Ivrinezu Mare la 5Km şi Ivrinezu Mic la 7Km. Comunicația între satele componente se realizează prin drumurile modernizate DJ 222 Medgidia-Pietreni; DJ 223B Peştera-Ivrinezu-Rasova; DC 55 Peştera-Abrud; DC 28 Izvorul Mare-Ciocârlia. Comuna se intinde pe o suprafaţă de 19490Ha, după cum urmează: Peştera 9086,27Ha, Veteranu 934,71Ha, Izvoru Mare 4179,28Ha, Ivrinezu Mare 2838,50Ha și Ivrinezu Mic 2451,24Ha. Din suprafaţa totală 18968Ha reprezintă teren extravilan şi 522,44Ha teren intravilan.

Evoluția numerică a populației în comuna Peștera a fost urmare a condițiilor naturale, sociale și istorice prin care a trecut această zonă. Astfel populația număra în 2009, 3597 locuitori în majoritate români, din care în Peștera 1847 locuitori, în Izvoru Mare 708, În Ivrinezu Mare 538, Ivrinezu Mic 448 și în Veteranu 27. Populația de altă etnie, în special tătară este de 33 de locuitori.

Referitor la istoria localității se poate spune, cu certitudine, că teritoriul comunei a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri. În zonă s-au descoperit urme ale unor așezări romane: monede vechi, statuete cum este cea a Cavalerului Trac, la Ivrinezu Mare; au fost identificate resturile unui apeduct din secolele II-III d.Chr., în satul Peștera, care întărește convingerea că zona a fost intens locuită.

Satul modern a fost înființat de românii proveniți din Județele Buzău, Brăila și Ialomița. Inițial, românii au venit pe la 1880, s-au aşezat pe moșia prefectului Remus Opreanu şi au format satul Ceacalul (ulterior cătunul Mircea Vodă). Aici sursele de apă fiind extrem de reduse s-au mutat în actuala aşezare Pescera (Peştera). Se pare că numele vine de  la o peșteră pe care mocanii veniţi in transhumanţă au săpat-o spre a se adăposti în timpul iernilor geroase. Conform spuselor locuitorilor, mai bătrâni, în imprejurimi se găsea şi satul turcesc Mamut Cuius, (azi satul Izvoru Mare), care includea şi satul Armzali. Satul Ivranez sau Ivrinez purta denumirea de Idris-Cuis. În Dictionarul geografic, statistic, eco-nomic și istoric al Judeţului Constanţa, apărut la 1897, Grigore Dănescu arată că  satul Peştera se afla în Plasa Medgidia, făcea parte din comuna Mamut Cuius; şoseaua naţională Cuzgun-Medgidia, trecea prin sat, de asemenea era legată prin drumurile comunale de Ivanes (Ivranez) și altul spre Mamut Cuius şi Idris Cuius. Comuna Mamut Cuius este prezentata pe larg cu date despre relief şi hidrografie, arătându-se că este formată din 7 cătune. Este considerată a fi una dintre cele mai mari comune cu o suprafaţă de 26263Ha din care 114Ha ocupate de vetrele celor 7 sate cu grădini și 514 case. Populaţia este compusă din români, turci, tătari şi bulgari, 453 familii, respectiv 2103 persoane, care se ocupă cu agricultura, comerţul şi meşteşugurile. Prefectul N.T. Negulescu, prezintă în lucrarea Judeţul Constanţa anii 1916 şi 1922-1923, comuna Peștera  ca având satele componente Alibei Ceair, Idris Cuius, Mamut Cuius și cătunele Mircea Vodă și Saidia. Satul Alibei Ceair (Valea Lungă a lui Ali Bei) se formase pe timpul dominaţiei otomane şi poartă numele marelui proprietar Ali Bei; satul Mamut Cuius (Groapa lui Mamut) poartă numele unui pașă); iar satul Idris Cuius (Groapa lui Idris) se afla reședința comandantului cerchezilor. Localitatea Saidia purta denumirea guvernatorului Said Bei. În anul 1877 satul lvrinez era situat mai la vest cu 15 Km, pe actualul teritoriu Chițorani-Mititelu-Si1iște. Dar  satul a ars într-un incendiu și în 1883 fost reînfiinţat, pe vatra actuală, prin aportul demografic al unor locuitori din Ivrinezu Mic, Cochirleni, Dunăreni și Oltina. Populaţia comunei era în 1916 de 3178 de locuitori, majoritatea români, 21 fiind turci. După 1924 satele comunei Peştera au cunoscut o creştere economică sporind suprafeţele cultivate cu cereale, pomi fructiferi, viţă de vie, şi legume, devenind cunoscute la târgurile săptămânale de la Medgidia şi Cernavodă.

Şcoala din satul Peştera a fost înfiinţată în 1895 şi va avea local propriu în 1899. Şi satul Mamut Cuius avea şcoală cu 5 clase infinţată în 1885 şi cu clădire proprie din 1906. Existau de asemenea două şcoli confesionale, una in Mamut Cuius şi cealaltă in Idris Cuius. Credincioşii musulmani aveau două geamii, cea din Mamut Cuius era construită în 1882. Astăzi procesul educaţional este asigurat de patru grădiniţe, patru şcoli cu clasele I-IV şi Şcoala de Arte şi Meserii Peştera (clasele I — X), care beneficiază de o nouă clădire. Comuna are 4 biserici ortodoxe, câte una în fiecare sat, iar în satul Izvoru Mare a fost construită şi o geamie pentru etnicii musulmani.

Comuna Peştera are o economie agrară. Activitatea specifică zonei este agricultura: culturile vegetale, viticole, legumicole şi creşterea animalelor. Suprafaţa agricolă a comunei este de 17049Ha, din care teren arabil 13308Ha, păşiuni 3321Ha, fâneţe 4Ha, viile, pepiniere viticole și livezi 416Ha, păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 1439Ha. În structura suprafeţei cultivate şi a producţiei vegetale ponderea cea mai mare revine culturilor: de porumb, grâu, orz, rapiţă şi floarea soarelui. Sectorul zootehnic a cunoscut o dezvoltare continuă, au fost infiinţate exploataţii agricole în fiecare sat al comunei, ceea ce a dus la creşterea efectivelor de animale: bovine, ovine, caprine, porcine, cât și păsări. Produsele sectorului zootehnic sunt valorificate în pieţele agroalimentare din Medgidia şi Constanţa.

Pe teritoriul comunei îşi desfăşoară activitatea circa 25 de societăţi comerciale şi asociaţii familiale, în special cu profil agricol dar şi al comerţului, serviciilor, producţiei industriale, etc. Dintre acestea mai importante ca pondere economică, în agricultură, sunt: Agro Star Company, Agrozoo Company, Cris Agro Grup, Ferma Rom, Fortuna Farm, Grup Cereal Agrozoo, etc.

Viaţa spirituală a comunei este susţinută de existenţa a celor 4 biseri ortodoxe, câte una în fiecare localitate. În comuna Peştera se respectă tradiţia sărbătorilor de iarnă a Crăciunului şi Anului Nou; a sărbătorilor pascale şi a hramului fiecărei biserici, iar administraţia locală se implică şi sprijină financiar, de fiecare dată aceste evenimente. Primăvara, ziua de 8 martie este sărbătorită cu mult fast la căminele culturale din toate satele comunei, iar ziua comunei, este o mare serbare câmpenească care aduce din localităţile invecinate mii de oameni, fiind un prilej de a se bucura şi a petrece împreună cu locuitorii din Peştera.